Investitorii austrieci in afaceri lemn au pus stăpânire pe industria românească a prelucrării lemnului. Adrian Iordache, de la firma de cercetare de piaţă Interbiz Group, care urmăreşte industria de profil, spune despre aceasta monopolizare: „Lemnul este o resursă naturală preţioasă şi cred că era bine ca alături de aceste companii austriece să fie companii cu capital românesc“. Pe de altă parte, recunoaşte tot el, „nu ştiu ce companii din România ar fi avut capitalul şi know‑how‑ul necesare pentru a face astfel de investiţii in afaceri lemn“.
Cert este ca există un interes foarte mare al investitorilor străini pentru lemnul şi pădurile româneşti. Multe fonduri de investiţii străine – americane, suedeze, finlandeze, germane etc. – au cumpărat în ultimii ani suprafeţe foarte mari de terenuri împădurite în România. Este deja de notorietate faptul că cel mai mare investitor în pădurile româneşti este celebra universitate Harvard din SUA.
Gerald Schweighofer, un investitor in afaceri lemn austriac, a cumpărat circa 15.000 de hectare de teren în România prin firma sa Cascade Empire. În mai puţin de un deceniu de când a început să investească în România, Gerald Schweighofer a construit pas cu pas un imperiu al lemnului în ţara noastră, o adevărată maşină de făcut cash. Cu 68 de milioane de euro profit net în 2010 şi vânzări de peste 300 de milioane de euro, compania sa, Holzindustrie Schweighofer, cea mai mare, din firmele omului de afaceri, a devenit cea mai profitabilă afacere cu lemn din România. Mai există şi altele, afaceri lemn mai mici. Aproape toate afacerile lui Schweighofer din România produc ceva pe bază de lemn: cherestea, panouri, ambalaje, mobilă, peleţi, hârtie, bioenergie sau fibre pentru industria textilă. Iar afacerile cu cel mai mare potenţial nu sunt cele care folosesc ca materie primă lemnul, ci deşeurile din lemn, şi anume rumeguşul. În total, profitul cumulat al tuturor celor zece companii pe care austriacul le are în România se învârte în jurul cifrei de 100 de milioane de euro, la vânzări cumulate de circa 400 de milioane de euro.
Egger şi Kronospan – alte două companii austriece de prelucrare a lemnului care au investit masiv în afaceri lemn in România.
Adevărul este că investitorii austrieci au pus stăpânire pe industria românească a prelucrării lemnului. Fabricile austriece consumă anual între 3,5 şi 4,3 milioane de metri cubi de lemn, adică aproximativ un sfert din cât se taie anual în România: 17 milioane de metri cubi.
„Lemnul este o marfă care este cerută la nivel global. În viitor, suprafeţele împădurite ale lumii vor scădea. Iar investitorii instituţionali au realizat valoarea pădurilor şi a terenurilor agricole“, spunea recent pentru MONEY EXPRESS Wolfgang Wetzel, directorul general al Nordcapital New Energy, un fond german care a investit 60 de milioane de euro în achiziţia de 18.000 de hectare de pădure în România şi caută în continuare să facă noi achiziţii. Aceşti investitori in afaceri lemn sunt, însă, văzuţi foarte prost de publicul larg din România. „Au venit să ne taie pădurile şi să se îmbogăţească“, comentează un cititor pe un forum.
Se taie sau nu se taie prea multă pădure în România? „În România nu se taie pădure în exces. Se taie mai puţin decât ar fi posibil pentru a păstra echilibrul pădurii“, spune Ciprian Pahonţu, directorul Romsilva, regia de stat care administrează jumătate din suprafaţa împădurită a ţării. Cu peste 18.000 de angajaţi, Romsilva a avut anul trecut o cifră de afaceri de 256 de milioane de euro şi un profit net de aproape 6 milioane de euro, fiind una din puţinele companii de stat din România aflate pe profit, cu afaceri lemn. Pahonţu spune că problema defrişărilor ilegale este reală şi foarte actuală, dar că aceste defrişări ilegale sunt făcute doar în anumite zone şi în general de micii procesatori. „Companiile mari in domeniu de afaceri lemn nu se încurcă să facă aşa ceva“, mai spune Pahonţu. Şeful Romsilva crede că una din principalele măsuri pe care România le poate lua pentru dezvoltarea şi protejarea acestui sector este să investească mai mult în infrastructura forestieră. „România are o densitate de drumuri forestiere de circa 6,4 metri liniari la hectar, Austria are 27 de metri liniari“, spune acesta. Necesară ar fi şi realizarea unei strategii naţionale în domeniul forestier. „Din păcate România nu are o strategie naţională forestieră. Ultima strategie 2001–2010 a expirat acum un an“, spune Pahonţu.
Sursa: money.ro