Cea mai ieftină variantă de acoperiş. Vezi cât te costă o sarpanta

Sarpanta poate fi confecţionată din lemn, fier sau beton armat. Cea mai ieftină şi cea mai uzuală este cea din lemn. Sarpanta de beton armat nu este recomandată decât în cazul caselor cu deschideri mari, iar specialiştii pot avansa un preţ strict în funcţie de proiect.

sarpanta-lemn-beton-metal

Foto: sunlightcamp.wordpress.com

Sarpanta este construcţia care închide casa şi o fereşte de intemperii, un element foarte important în construcţia unei case. Pentru o casă cu o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi, dacă se apelează la soluţia din lemn, proprietarul va plăti în jur de 8000 de euro, cu tot cu manoperă.

„Varianta construcţiei şarpantei din lemn este cea mai uşoară întrucât metalul şi betonul sunt materiale mai grele”, este de părere Gheorghe Doholici, inginer constructor.

Dezavantajele lemnului la sarpanta

Principalul dezavantaj al şarpantei din lemn, comparativ cu betonul sau cu metalul, apare în cazul celor care vor să îşi construiască imobile cu o suprafaţă mare. În cazul în care se optează pentru sarpanta din lemn trebuie ştiut faptul că nu se pot construi deschideri mari.

„Nu se pot face deschideri mai mari de trei, patru metri întrucât nu există grinzi mai lungi, pe când în cazul celorlalte soluţii se pot realiza la lungimea pe care o doreşte proprietarul”, a mai spus Gheorghe Doholici.

Sarpanta din lemn este alcătuită din cosoroabe, popi, pene, contravânturi şi căpriori. Cosoroaba este talpa de jos a şarpantei, pe ea se sprijină tot acoperişul. Ca durată de viaţă, o sarpantă din lemn trebuie să reziste cel puţin 50 de ani, atât cât este garantată şi casa.

Sarpanta din metal

Sarpanta din metal este alcătuită din aceleaşi elemente ca cea din lemn, doar că materialul şi preţul diferă. Potrivit lui Octavian Ungureanu, arhitect în cadrul firmei Trilitica Frame, acoperişul din metal costă între 80 şi 120 de euro metrul pătrat, în funcţie de calitatea metalului folosit, iar preţul include şi manopera.

Lemnul este un material tradiţional, dar sarpanta din metal este potrivită pentru construcţiile cu cadre din metal. „Căciula” casei, dacă se realizează din metal, poate fi prinsă şi în şuruburi, dar şi prin sudură. Dezavantajul la cea sudată este că sudura se face la sol, după care ansamblul trebuie ridicat cu o macara la locul de montaj. „Cea prinsă în şuruburi poţi să o demontezi şi să pleci cu ea”, a precizat Gheorghe Doholici.

Pe lângă faptul că este mai grea decât sarpanta din lemn, cea din metal creează o rezonanţă neplăcută, consideră Ciprian Ana, administratorul Policons Group, amintind că metalul, prin structura sa, produce disconfort.

Cum se întreţine fierul la sarpanta

Ca durată de viaţă, sarpanta din metal are o durată de viaţă ca cea a lemnului. Locuinţele cu şarpante de metal nu vor trebui să îi facă nimic timp de aproximativ 50 de ani, cu condiţia ca metalul să fie întreţinut corespunzător.

„Întreţinerea se face cu soluţii anticorosive, cu vopsea sau cu alte materiale care au o astfel de destinaţie”, a amintit Ciprian Ana.

Betonul la sarpanta, doar la deschideri mari

Potrivit constructorilor, chiar dacă nu o recomandă, foarte rezistentă este şi sarpanta din beton.

„Pentru sarpanta construită din beton armat nu se poate avansa un preţ. Preţul va fi unul pe măsura proiectului şarpantei, depinde cât de groasă trebuie făcută, ce înclinaţie are, dacă trebuie făcută dintr-un material special”, a spus pentru RTV.NET, Lucian Bolcaş, administratorul constructii.ro.

Cei implicaţi în domeniul construcţiilor spun că şarpantele din beton pot fi folosite cu succes la imobilele moderne care au livinguri mari, cu suprafeţe de 40-50 de metri pătraţi.

Autor: Nicu Stan
Sursa: rtv.net